Un milion de intrebari …

Reprezentativ

44772_564048846991586_1489930441_nUn milion de intrebari nu pot crea o certitudine daca ea nu exista aprioric.

Un milion de “Ma iubeste?” nu va crea o iubire. Iubirea pur si simplu este, sau nu! Ea este si daca e acceptata si daca e deranjanta. Ea exista si daca este manifestata si daca nu este manifestata.

Iubirea exista de multe ori si atunci cand nu e exprimata pe intelesul nostru, prin urmare ne indoim de ea. Ne indoim, in ciuda fatului ca se simte prezenta ei.

Alteori, iubirea este exprimata in cuvinte, dar nu se simte!

M-am trezit in dimineata asta devreme, pe cand rasarea soarele, si am avut aceasta realizare stranie, ca sunt iubita pana si de soare, pentru ca ma intampina de dimineata, sunt iubita de Dumnezeu, pur si simplu, si sunt iubita de multi oameni … Si totusi, de atatea ori m-a chinuit intrebarea “Ma iubeste?” legat de o persoana sau alta, pentru ca voiam de acolo sa vina trairea, lasandu-ma rece un univers intreg de iubire!  De ce o facem oare? De ce sa nu respiram toata iubirea care este disponibila pentru noi, si sa lasam liber sufletul sa se scalde in bunastare? Continuă lectura

Tablou cubist

CUBIST-OIL-PAINTING-ABSTRACT-LOVING-COUPLE1-496x600Oare ochiul tau mai stie zambetu-mi dintre palmele tale mangaietoare? … Urechea ta mai ascunde oare in curbura ei sunetul rasului tau imperechindu-se cu rasul meu nebunatic?… Bratele tale mai stiu oare mijlocul meu? … Dar oare genunchiul tau mai poarta amintirea amorului nostru?

O, dar ce visez eu?! Sigur ochiul tau, urechea ta , bratele si genunchiul au uitat acest chip, ras fericit, cuprindere si amor … doar sufletul tau ma mai pastreaza vie si zboara cateodata de isi atinge marginile nemarginirii sale de sufletul meu.

Multumesc!

_20141024_165836„Un milion de intrebari de tot felul nu vor schimba certitudinea ca pentru mine, exista o cantitate imensa de iubire in acest Univers! Nu pentru ca merit, ci pentru ca pur si simplu exista! Multumesc!”

Scriam aceste randuri zilele trecute – duminica de dimineata – cu reala recunostinta in suflet. Si de atunci, in fiecare zi, primesc cate un semn de iubire. Un gest mic, afectiune, surprize chiar.

Pur si simplu am o deschidere spre a recunoaste iubirea, cred. Pentru ca nu mi se pare ca am devenit mai iubibila intre timp 🙂

Uite , spre exemplu, azi. Continuă lectura

Intre trecut si viitor prin ziua de azi. Bucuresti, 17 august 2014

Timpul nu trece. Timpul nici macar nu exista! Noi da, noi suntem intr-o miscare perpetua, de la un punct zero la infinit; si ca sa masuram aceasta miscare am luat o unitate de masura: timpul! Cu cat ne miscam mai mult, cu cat “facem” mai multe, cu atat mai repede lasam in urma reperele pe care ni le-am luat in existenta noastra: ziua, saptamana, luna, anul … TIMPUL!

Ne miscam de la un punct zero la infinit … nu stiu care este punctul zero al existentei mele, nici infinitul cand se va intampla, stiu doar momentul in care a inceput aceasta existenta a mea pe Pamant. Desigur, sunt repere de credinta, de filozofie, de traditii, care ma pot pozitiona inainte de calatoria pe Pamant si ma pot proiecta dupa trecerea mea … “dincolo”.

Ma intreb … aceasta miscare … este oare o calatorie cu un scop mai presus de intelegerea mea? De-o vreme am inceput sa pricep cam ce caut in relatia pe verticala, cu Dumnezeu … am inceput, zic, nu dati cu pietre! Gandurile mele intrebatoare sunt insa astazi despre relatiile pe orizontala, cu oamenii… si mai sunt despre relatia cu mine cea pe care am lasat-o in trecut fara sa apuc sa intreb tot ce era de intrebat, si cea din viitor care nu ma recunoaste pe de-antregul! Care sunt intelesurile – pentru ca simt ca sunt! – mai presus de cuprinderea mea cu ratiunea si inima ? Poate “visul” meu de a calatori nu este doar un sentiment pe care am renuntat sa il mai explic si am ales sa il urmez cat pot de perseverent … poate e o cautare! Ce caut eu atat de asiduu? … pe cine? … am de refacut relatii din viitor, am de cerut iertare undeva in trecut , am de revazut locuri pentru a-mi aminti cine sunt in esenta … vrea sufletul meu sa ma misc mai putin in inutilitati si sa caut mai mult esente? Cum sa fac sa nu ratez intalnirile importante, sa recunosc oamenii in care exist si eu, pentru a ma putea intregi atingandu-ma de sufletul lor? Cum sa stiu sa fiu in locurile in care voi gasi raspunsuri? Sunt momentele de revelatii binecuvantari de la Dumnezeu? Poate chiar sunt amintiri  dintr-un viitor cand voi fi inteles mai multe?  Sunt amintirile despre regrete bune la ceva?

Doamne , ce bine ma simt cand incep sa pun intrebari! Ma incredintez in mainile Tale pentru raspunsuri!

Bucuresti, intre trecut si viitor prin ziua de azi, 17 august 2014

Atelier de iubire cu aplicatii practice

_DSC_3730Doua saptamani de iubire. Doua saptamani in care am pus laolalta cele mai limitate resurse pe care le-am avut, fiecare dintre noi: timpul si energia. De atat a fost nevoie ca sa putem fi impreuna deplin in iubire!

Genul acela de iubire care exista oricum, fara limita de timp si spatiu, in sufletele oamenilor legati intre ei, iubire care trece testul distantei in kilometri si timp; iar atunci cand mainile noastre se pot si impreuna, iar privirile se pot mangaia de aproape, viata devine o minune! Asta daca avem puterea de a spune “Stop! Stop nevoii celor din jur de mine, stop obisnuintelor sociale si de orice alta natura … pentru doua saptamani, cat imi e permis sa traiesc povestea de iubire in apropierea acestei persoane dragi, dati-mi voie sa ma retrag!” Continuă lectura

Noua mea descoperire: inghetata raw – vegan!

Inghetata

Dupa principiul “Pana nu gust nu stiu daca imi place” si motivata fiind de dorinta de a introduce feluri noi si sanatoase in bucataria familiei mele, am inceput sa caut prin bucatariile “vecine”; asa am dat si de inghetata raw-vegan.

Un deliciu!  E aproape o minune pentru mine:

  • nu are calorii ascunse (ingredientele sunt fructele proaspete congelate, lapte de cocos sau de migdale si eventual un pic de miere)
  • e un desert sanatos pentru copii mei (practic e o masa de fructe!), mai mult, e inghetata pe care o vor zilnic pe perioada verii
  • e foarte usor de preparat (bazal, ideea e sa congelez fructele apoi sa le amestec in blender) Continuă lectura

Cautari …

iStock_000016995379Medium-BHR-girl-lying-grass-butterfly-1

Sublima imaginatie! Rasfat, evadare, spune-i cum vrei … suma acelor momente in care inchizi ochii si iti imaginezi ca faci ceva ce in realitate nu poti face, sau nu crezi ca poti face, sau nu iti dai voie sa faci!

Azi, intr-o zi ploioasa si intunecata, am inchis ochii si am plecat pe pamant cu iz mediteranean … vant usor, soare cald, miros de toate culorile florilor, pamant neasfaltat sub picioarele incaltate in sandale usoare. Eram acolo, sub cerul albastru … am tras cu nesat aer in piept si … am oprit TIMPUL in loc ! Am vrut un moment al meu, numai al meu,  in timp si spatiu …

Pluteam acolo la un gand distanta de trecut, prezent si viitor deopotriva!

Viitorul? Sa trag un pic cu ochiul? Nu, nicidecum – viitorul cred ca trebuie lasat viitorului!

Trecutul? O, da! … oameni dragi in momentele in care eram foarte apropiati, asta sigur o sa fie o calatorie nemaipomenita!

M-am dus langa ei, oameni frumosi si dragi, in mometele cele mai frumoase Continuă lectura

Un gand proaspat

 

White_flowers_by_V_IMAgine_LCum de m-ai inspirat tu, nu stiu, dar iti multumesc pentru faptul ca mi-ai provocat aceea stare prin care las deoparte odihna de care zau, chiar am nevoie zilele acestea, si uite, mai stau un ceas in noapte sa astern gandurile in randuri. Nu scriu despre tine, si totusi un gand la tine m-a adus aici.

Asadar, sageata de gand care m-a facut sa cuget – este asocierea notiunilor “iubire” si “varsta”…

  • Ma intreb eu: exista o varsta la care e acceptabil sa te indragostesti prima oara si “cei mari “ sa nu ia in deradere biletelele tale de amor si starile aferente? Uf, si acum simt obrajii in flacari, aceia, de la 13 ani, cand mi-am dat seama ca tatal meu a gasit primele mele scrisori de la un baiat … dar eu chiar ma indragostisem, pentru prima oara in viata mea … ma uit acum la copii de varsta aceea si adevarul este ca nici eu nu ii pot lua in serios …
  • Oare exista o varsta la care ar trebui sa nu mai avem “manifestari adolescentine” si sa nu mai asteptam din partea partenerului/partenerei dovezi de iubire, mai mult pentru placerea jocului decat din nesiguranta? Uite, daca ai raspuns in mintea ta cu vreo forma de “da” – sper macar sa nu fi fost variata “Evident!” Pentru ca stii, suntem unii care credem diferit – iar daca vei avea pe unul dintre noi drept partener, cu ce te va ajuta parerea ta cerebrala, cu ce te va ajuta sa ai “dreptate” daca iubita/iubitul tau va fi frustrat/nefericit? Serios: nu e plictisitor sa fi tu, daca nu ai facut nici o nebunie in ultimul an?

Continuă lectura

Trecand prin viata

blogTrecem prin viata: e un fapt! Indiferent ca o facem zburdand, impletind razele de soare cu ploaia, razand de bune si rele, sau o facem contemplativ, cuminte, calcand cu grija, cu toata talpa asezata pe pamant, analizand fiecare amanunt si zambind dulce, intelegator sau amar, in functie de cele ce ni se astern in fata … la fel cum putem trece prin viata si taras, in genunchi si coate, cu fruntea prafuita  si obrajii inlacrimati.

Singura certitudine este trecerea, ca un timp- sansa Continuă lectura

Inca un gand, fara graba, in 2013

Incepe un An Nou! Nu prea stiu cand a trecut cel care acum ne petrece la prag, dar hey, stiu macar cum a trecut. Si  a trecut cu folos pentru mine, ceea ce iti doresc sa simti si tu, despre al tau 2013. Acum, folosul il definim fiecare!

De ani buni ma stiu uitandu-ma  in urma la anul care se incheie si il vad mare, impozant, cat un munte privit de la poale, dar in acelasi timp incapand intr-o intamplare a vietii mele care il defineste. .. Continuă lectura